placă de îmbinare și bulon de îmbinare
Plăcile de racordare (fish plates) și buloanele de racordare (fish bolts) reprezintă componente esențiale ale infrastructurii feroviare, având rolul de elemente de conexiune critice care asigură funcționarea sigură și fiabilă a rețelelor feroviare din întreaga lume. Aceste sisteme specializate de fixare sunt concepute pentru a uni secțiunile de șină, formând tronsoane continue de cale ferată capabile să suporte încărcări uriașe și forțe dinamice generate de trenurile în mișcare. Placa de racordare, cunoscută și sub denumirile de bară de îmbinare sau bară de racordare, este o placă metalică plană care acoperă golul dintre cele două capete ale șinelor, iar buloanele de racordare sunt elemente de fixare de înaltă rezistență care asigură fixarea plăcii de racordare pe șine. Împreună, aceste componente formează o îmbinare mecanică robustă care menține alinierea căii și integritatea structurală. Funcția principală a plăcilor și buloanelor de racordare constă în capacitatea lor de a transmite încărcările între secțiunile adiacente de șină, în același timp permițând dilatarea și contracția termică. Plăcile moderne de racordare sunt fabricate din oțel carbon de înaltă calitate sau oțel aliat, proiectate astfel încât să corespundă caracteristicilor de rezistență ale șinelor pe care le conectează. Caracteristicile tehnologice ale acestor componente includ toleranțe dimensionale precise, cerințe specifice de duritate și straturi de acoperire rezistente la coroziune, care prelungesc durata de viață în condiții de mediu severe. Buloanele de racordare prezintă, în mod tipic, tije filetate cu capete hexagonale, permițând aplicarea corectă a momentului de strângere în timpul montării. Aplicațiile plăcilor și buloanelor de racordare se extind asupra diverselor sisteme feroviare, inclusiv linii feroviare pentru transporturi grele, căi ferate pentru pasageri, sisteme feroviare urbane și rețele feroviare industriale. Aceste componente sunt deosebit de importante în locațiile unde îmbinările sudate ale șinelor nu sunt practice sau economice, cum ar fi instalațiile temporare, zonele de întreținere și configurațiile speciale ale căii.